Ce face portaltoiul și de ce decide el densitatea

Un pom altoit e două plante cu o singură tulpină: rădăcina și baza trunchiului sunt portaltoiul, coroana e soiul. Soiul dă fructul; portaltoiul dă aproape tot restul: cât de mare crește pomul, în ce an intră pe rod, cât de bine stă în pământ, ce sol suportă, cât de sensibil e la putregaiul coletului, la păduchele lânos sau la focul bacterian [2], și dacă e compatibil cu soiul altoit.

Vigoarea se exprimă în procente din pomul „standard” — pomul pe portaltoi din sămânță (franc sau pădureț), notat 100 % [2]. Un M9 dă un pom de 2,5–3 m [1], un Gisela 5 unul de 2,5–3 m, adică 45–50 % din cireșul standard [7], un gutui C 40–60 % din părul pe franc [5]. Procentele nu sunt valori fixe: aceeași sursă dă Gisela 6 la 65 % [7], alta la 80–85 % [8], alta la 80–90 % [9], pentru că vigoarea se măsoară în climate, soluri și cu soiuri diferite. Citește-le ca intervale.

Din vigoare derivă totul: pomul mic se plantează des, deci ai mai mulți pomi la hectar, mai multă producție în primii ani, dar și un sistem de susținere și irigare obligatorii. Pomul mare se plantează rar, se ancorează singur, suportă secetă, dar te lasă să aștepți 5–7 ani prima recoltă serioasă. Pe eticheta pomului sau pe factură trebuie să scrie clar combinația, de forma „Golden Reinders altoit pe M9 T337” — soiul singur nu spune nimic despre livada pe care o vei avea. Dacă pepiniera nu-ți poate spune portaltoiul, nu știi ce cumperi.

Măr: de la M9 la franc

Mărul e specia cu cea mai lungă serie de portaltoi clonali, numerotați la East Malling (M) și Malling-Merton (MM) în Anglia, Budagovsky (B) în Rusia și Geneva (G) la Cornell, SUA [2][3]. Pentru livada comercială din România contează cinci-șase.

Portaltoi Vigoare (% din franc) Distanță tipică Pomi/ha Rod din anul Spalier / irigare Sol Observații
M9 T337 (și clonele Pajam 1, Pajam 2, Nic 29, EMLA, Fleuron 56) 40–45 % (Nic 29) [2]; pom de 2,5–3 m [1] 3–3,5 × 0,8–1,2 m 2.500–3.500 (2.857 la 3,5 × 1 m) [4] 2–3 [1] spalier obligatoriu; sol fertil și irigat [1] sensibil la băltire la rădăcina superficială [1]; foarte tolerant la putregaiul coletului [2] referința pentru superintensiv; Fleuron 56 −15 %, Pajam 1 −10 %, Pajam 2 +10 % față de M9 [1]
M26 40–50 % [2]; „puțin mai viguros decât M9” [1] 3,5–4 × 1,2–2 m 1.250–2.400 3 [1] ancorare mai bună decât M9, „nu totdeauna suficientă” [1] mai puțin pretențios la fertilitate și apă decât M9 [1] foarte sensibil la foc bacterian și putregaiul coletului; tendință la carență de calciu în fruct [2]
Geneva G.11 45–50 % [2] 3,5 × 1–1,2 m 1.500–2.500 (600–1.000/acru) [2] precoce spalier; irigare pe soluri ușoare [2] rezistent la Phytophthora; toleranță moderat-ridicată la foc bacterian [2] fără rezistență la păduchele lânos [2]
Geneva G.41 40–45 % [2] 3,5 × 0,9–1,2 m 2.000–3.000 (800–1.200/acru) [2] „mai precoce decât M9” [2] spalier sau tutore [2] foarte tolerant la foc bacterian și putregaiul coletului [2] tolerant la păduchele lânos [2]; punctul de altoire fragil la manipulare
M7 ~60 % (80–90 % la clonele libere de virus) [2] 4,5–5 × 2,5–3 m 500–850 (200–350/acru) [2] tardiv, „nu e precoce” [2] susținere pe soluri grele și locuri cu vânt [2] nu se plantează pe argilă grea [2] drajonează; tolerant la foc bacterian [2]
MM106 60–75 % [2]; vigoare medie [1] 4 × 2–3 m 833–1.250 (plafon practic ~1.250) [28] 3–4 [1] fără spalier [2]; merge fără irigare [1] tolerează soluri mai grele și apă freatică temporară [1]; foarte sensibil la putregaiul coletului pe soluri slab drenate [2] cel mai răspândit în livezile intensive vechi; tolerant la păduchele lânos [2]
MM111 80–90 % [2] 5–6 × 3–4 m 400–650 tardiv [2] fără spalier [2] nu tolerează soluri slab drenate [2] rezistent la secetă; pentru clasic și intensiv rar
Franc / pădureț (sămânță) 100 % [2] 5–7 × 4–5 m 333 (6 × 5 m) [4] 6–7 [1] fără înrădăcinare adâncă, rezistent la secetă, bun pe pante erodate [1] liber de virusuri din sămânță [1]; compatibil cu toate soiurile [1]

Distanțele din tabel sunt cele din practica intensivă și superintensivă [4][28]; densitățile în pomi/acru de la WVU sunt convertite cu 1 acru = 0,4047 ha [2].

M9 și clonele lui. M9 „clasic” aproape nu se mai vinde; ce cumperi e o clonă: T337 (NAKB, Olanda) e cea mai răspândită, cu rodire timpurie și producție mare [1]; Pajam 1, Pajam 2, Fleuron 56 și Nic 29 se abat cu 10–15 % în jurul lui [1]. Toate cer sol fertil, irigare și spalier [1]. Pentru un pom knip pe M9 T337, o schemă folosită frecvent în România este 3,5 × 1 m, adică 2.857 pomi/ha [4].

M26 stă între M9 și MM106: ancorare mai bună, mai puțin pretențios la apă [1], dar cel mai sensibil portaltoi comun la focul bacterian [2]. MM106 e portaltoiul livezilor intensive plantate înainte de 2010: fără spalier, fără irigare [1], dar putrezește la colet pe soluri care băltesc [2] și nu-l poți îndesi peste circa 1.250 pomi/ha [28]. Seria Geneva (G.11, G.41, G.935) a fost creată la Cornell ca să înlocuiască M9 și M26 acolo unde focul bacterian și oboseala solului le omoară [3]; în livezile ecologice din Europa, G.11 apare deja lângă M9 și M26 [29]. În România se găsește greu și pomul costă mai mult.

Păr: gutuiul și problema Williams

Părul nu are un portaltoi pitic propriu care să fie și compatibil cu toate soiurile. Piticirea se obține altoind pe gutui (Cydonia oblonga), iar vigoarea mare pe păr franc (Pyrus communis) [5].

Portaltoi Vigoare (% din păr franc) Distanță tipică Pomi/ha Rod din anul Spalier / irigare Sol Compatibilitate
Gutui C 40–60 %, pom de 2–3 m [5] 3,3–3,5 × 0,9–2 m [4] ~1.900 (3,5 × 1,5 m) [4] 4 [5] spalier; sol fertil, umed [5] fertil, reavăn [5] ca toate gutuiele: incompatibil direct cu Williams, Untoasă Bosc, Favorita lui Clapp, Untoasă Giffard [5]
Adams 40–50 %, 2,7–3 m [5] 3,5 × 1–1,5 m 1.900–2.850 4 [5] spalier; sol fertil, umed [5] fertil, umed [5] „nu are afinitate cu soiul Williams” [5]
Gutui A 45–65 %, 2,5–4 m [5] 3,5–4,5 × 2–3 m 750–1.400 4 [5] susținere în primii ani fertil [5] cu intermediar pentru soiurile incompatibile [5]
BA29 61–70 % [5] 3,5–4,5 × 2,5–3,5 m [4] ~1.150 (3,5 × 2,5 m) [4] 3–4 [5] fără spalier pe sol bun tolerează solurile calcaroase, rezistent la secetă, soluri de fertilitate mică-medie [5] cel mai robust gutui pentru România
OHF 40, 69, 87 (Old Home × Farmingdale) 61–70 % [6] 3–4 m (87: 4–5 m) [6] 700–1.200 3–5 [6] fără rezistență la ger bună [6] compatibilitate „excelentă cu majoritatea soiurilor”; rezistent la foc bacterian și declin [6][22]
Păr franc 100 % [5] 4,5–5 × 3,5–4,5 m [4] ~445 (5 × 4,5 m) [4] 5–7 fără tolerant la cloroză pe soluri calcaroase [5] compatibil cu toate; pădurețul rodește abia la 9–10 ani [5]

Sydo (40–60 %, rod din anul 3 [5]) și Pyrodwarf (păr, 61–70 % [6]) completează lista, dar apar rar în ofertele românești [27][28]. Gutuiul are trei slăbiciuni: nu suportă calcarul activ (cu excepția parțială a lui BA29 [5]), e sensibil la ierni grele — „majoritatea selecțiilor de gutui sunt slabe în iernile aspre” [6] — și nu sudează bine cu Williams, Untoasă Bosc, Favorita lui Clapp și alte soiuri majore [5]. Soluția clasică e intermediarul: o bucată de 15–20 cm dintr-un soi compatibil (Cure, Morettini, Untoasă Hardy, Contesa de Paris) altoită între gutui și Williams [5]. Pomul costă mai mult, pentru că pepiniera face două altoiri, dar e singurul mod de a avea Williams pitic. Seria americană OHF rezolvă problema invers: e păr, deci compatibil, și rezistă la focul bacterian [6][22], dar nu coboară sub 60 % vigoare.

Cireș și vișin: Gisela a schimbat specia

Până în anii 2000, cireșul se altoia pe mahaleb (Prunus mahaleb) sau pe cireș sălbatic (Mazzard, franc), pomi de 5–6 m, culeși cu scara, intrați pe rod după 6–7 ani. Seria Gisela (Giessen, Germania), hibrizi P. cerasus × P. canescens, a adus cireșul la 2,5–4 m și pe rod în anul 3 [7][11].

Portaltoi Vigoare (% din Mazzard) Înălțime Distanță tipică Pomi/ha Rod din anul Spalier / irigare Sol Compatibilitate
Gisela 3 35–40 % [7]; „sub 50 %” [8] 2,1–2,4 m [7] 3–3,6 × 0,8–1,2 m [14] 2.300–4.100 3–4 [7] spalier obligatoriu; sol fertil, drenat, irigat [7] fertil, bine drenat [7] majoritatea soiurilor [7]; calitatea fructului scade la soiuri foarte productive [7]
Gisela 5 45–50 % [7]; 50–60 % [8]; „jumătate din Mazzard” [9] 2,5–3 m [7] 4 × 1,5 m [11]; 3,2–3,8 × 1–1,6 m [14] 1.000–2.000 [10]; ~1.600 la 4 × 1,5 m [11] 3 [11]; 3–4 [7] spalier obligatoriu, stâlpi metalici [11]; udare de circa 20 l/pom, până la 30 l/pom pe săptămână în perioadele caniculare, după un pepinierist [11] tolerează toate solurile, inclusiv argilă grea [7]; OSU: „slab pe soluri grele” [8] majoritatea soiurilor; nu drajonează [7]
Gisela 6 65 % [7]; 80–85 % [8]; 80–90 % [9] 3,9–4,5 m [7] 4 × 1,8 m [13]; 3,5 × 1,5 m [12]; 3,5–4,2 × 1,5–2 m [14] 750–1.250 [7][10]; 1.389 [13]; 1.900 [12] 3 [10]; 2–3 [12] spalier mai ales în primii ani de rod [7]; 5–10 l/pom/zi prin picurare [12] de la ușor la greu, obligatoriu drenat [7][8] majoritatea; „nerecomandat cu soiuri foarte productive” [8]
Gisela 12 60–70 % [7]; 85–90 % [8]; ~60 % [9] 3,9–4,5 m [7] 4–4,5 × 2–2,5 m 900–1.250 3–4 [7]; maxim în anul 5 [10] fără spalier [7]; bine ancorat la vânt [7] gamă largă de soluri, suportă umezeală de scurtă durată [7] calitatea fructului nu scade la soiuri productive [7]
Krymsk 6 65–70 % [7]; 75–85 % [8] 3,9–4,2 m [7] 4 × 2 m 1.000–1.250 precoce [7] fără spalier [7] soluri grele, argilă; tolerant la stres hidric [7][9] drajonează moderat, mai mult pe soluri grele [7]; hipersensibil la virusuri [8]
Colt 60–75 % [7]; ~100 % în Oregon [8] 3,5–5 m [7] 5 × 3 m ~650 3–4 [7] fără argilă, calcar, fertilitate medie [7]; sensibil la secetă [8] nu cu Van [7]; slab rezistent la ger [7][9]
Mahaleb 90–95 % [8]; −20 % față de cireș sălbatic [10] 4,8–6 m [7] 5 × 4 m ~500 [11] 6–7 [11]; 3–4 [10] fără; rezistent la secetă [7] ușoare, calcaroase, drenate; nu argilă, nu apă freatică sus [7][8] incompatibilități care apar „la 8–10 ani de la plantare” [7]; nu drajonează [7]

Procentele diferă de la sursă la sursă pentru că se raportează la baze diferite: horticultorul.ro la „înălțimea standard” [7], OSU la Mazzard [8], agrobiznes.ro la cireșul sălbatic [10]. Ordinea rămâne aceeași în toate: Gisela 3 < Gisela 5 < Krymsk 6 ≈ Gisela 12 ≈ Gisela 6 < Colt ≈ Krymsk 5 ≈ MaxMa 14 < mahaleb < Mazzard.

Gisela 5 sau mahaleb e întrebarea reală a oricui plantează cireș. Un pepinierist din Afumați (Ilfov) a pus cifrele una lângă alta în 2016: pe Gisela 5, 4 × 1,5 m, circa 1.600 pomi/ha, rod în anul 3 cu 3–4 t/ha și până la 25 t/ha în anii 5–6, cu spalier (circa 7.000 EUR/ha) și o normă de udare de circa 20 l la pom, care în perioadele caniculare ajunge la 30 l pe săptămână; pe mahaleb, circa 500 pomi/ha, „cel puțin 6–7 ani până la intrarea pe rod” și producția „nu depășește 10 tone la hectar” [11]. Agrobiznes.ro dă pentru mahaleb rodul economic la 3–4 ani [10] — e vorba de primele fructe, nu de producția care plătește. Gisela 5 are și un efect secundar: avansează înfloritul și coacerea cu 2–4 zile [8][10], iar mahalebul cu 6–8 zile față de cireșul sălbatic [10].

Gisela 6 e compromisul pentru cine nu vrea stâlpi metalici pe fiecare rând: 65–85 % vigoare, rod din anul 3, spalier doar în primii ani [7][8]; pentru vișin e folosit frecvent în sistemul intensiv [12]. Nu e lipsit de surprize: într-o livadă comercială din Dolj plantată în 2013 la 4 × 1,8 m (1.389 pomi/ha), cercetătorii din Craiova au găsit la 9 ani „o relație puternic dizarmonică” între portaltoi și soi la Early Lory, Early Bigi, Grace Star, Regina și Kordia — îngroșări la punctul de altoire pe care le-au citit ca semn de compatibilitate slabă [13]. Krymsk 5 și 6 (Rusia) rezolvă solul greu și ancorarea, dar sunt hipersensibili la virusurile ringspot și dwarf: un soi infectat latent poate omorî pomul [8][9]. Plantează-i doar cu material testat viral.

Prun, cais, piersic: Mirobolan și grupa Tuleu

Sâmburoasele mici se altoiesc pe un amestec de specii: corcoduș (P. cerasifera, Mirobolan), prun (P. domestica, P. insititia — St. Julien, Wavit), piersic × migdal (GF 677) și hibrizi.

Portaltoi Specii altoite Vigoare Distanță tipică Pomi/ha Rod din anul Spalier / irigare Sol Compatibilitate
Mirobolan franc (din sămânță) prun, cais mare [15] 6 × 4 m ~417 5–6 [15] fără; nu cere irigare gamă largă; tolerează băltirea temporară; rezistent la Phytophthora cactorum [15] incompatibil cu grupa Tuleu (Tuleu gras și descendenții) [15][18]
Mirobolan 29C / C5 (clone) prun, cais mare [15] 5–6 × 3–4 m 450–650 4–5 [15] fără tolerant la asfixia radiculară; moderat rezistent la Agrobacterium [22] majoritatea soiurilor de prun; drajonare slabă [15]; în pepinierele din România e portaltoiul standard pentru cais [27]
Mirobolan dwarf (ICDP, 1999) prun redusă [16] 4 × 2,5 m [16] 1.000 (Stanley) [16] precoce [16]; 3–4 [15] irigare obligatorie pe nisip [16]; nu suportă seceta [15] tolerează băltirea temporară [15] fără simptome de incompatibilitate cu grupele Tuleu și Renclod [16]
Mirodad 1 (ICDP, 2016) prun mai mică decât pe corcoduș [17] 4–5 × 2,5–3 m 650–1.000 — fără, „bine ancorat, nu are nevoie de sistem de susținere” [17] — majoritatea soiurilor de prun european; excepții, de ex. Čačanska Lepotica [17]
St. Julien A (P. insititia) prun, cais, piersic medie-mare, 4,5–5 m [15] 5 × 3 m ~650 3–4 [15] fără tolerează argila grea [15] multe soiuri; St. Julien din sămânță drajonează puternic și are compatibilitate limitată [15]
Wavit (P. domestica) prun, cais medie [19] 4,5–5 × 2,5–3 m 650–900 precoce fără — sensibil la Plum pox [19]; pepinierele îl listează [20][27]
Oteșani 8 (Vâlcea, 1980) prun mică [15] 4 × 2,5 m ~1.000 3–4 [15] fără tolerează soluri grele [15] drajonează [15]; fruct ușor mai mic [15]
GF 677 (piersic × migdal) piersic, nectarin, migdal, cais mare, „ca Garnem și Rootpac R” [21] 5 × 3–4 m 500–650 3 fără; rezistă la secetă mai bine decât francul [22] calcar activ până la 11 % [21]; sensibil la exces de apă [21]; tolerant la Meloidogyne [22] foarte bun la replantare [21]; nu pentru soluri ude
Pumiselect (P. pumila) piersic, cais pitic — „cea mai slabă creștere” din încercare [23] 4 × 1,5–2 m 1.250–1.650 2–3 spalier recomandat; irigare — Harcot pe Pumiselect: peste 40 kg/pom, cel mai mare din încercarea Wrocław 2006–2011 [23]

Pentru cais, pepinierele românești oferă aproape exclusiv Mirobolan 29C [27], iar schema uzuală e 4 × 4 m (625 pomi/ha) sau 4 × 3 m (833) [31]. Pentru piersic și nectarin, GF 677 e de ani buni portaltoiul standard în Italia și în pepinierele românești [21][27], pentru că e singurul care suportă calcarul și replantarea [21]; prețul e sensibilitatea la băltire și vigoarea, care nu-ți permite să îndesești sub 5 × 3 m.

Grupa Tuleu. Tuleu gras, Tuleu timpuriu, Piteștean și celelalte soiuri cu Tuleu în ascendență nu au afinitate cu corcodușul [15]. Cercetătorii de la ICDP Pitești o repetă în 2023 ca fapt stabilit: Mirobolan „are compatibilitate scăzută cu soiul Tuleu gras”, iar la Piteștean pe portaltoiul Adaptabil au văzut la microscop vase lemnoase întrerupte de parenchim nediferențiat — semnul anatomic al incompatibilității [18]. Pomul se prinde în pepinieră, crește 2–4 ani, apoi se rupe de la punctul de altoire sau se usucă. Pentru grupa Tuleu alegi St. Julien A, Oteșani 8, Mirobolan dwarf [16] sau un soi-intermediar. Dacă o pepinieră îți vinde Tuleu gras „pe mirobolan” fără intermediar, întreabă pe ce clonă și cere dovada că e Mirobolan dwarf.

Sharka (Plum pox). Niciun portaltoi uzual nu protejează pomul de virus. Wavit și Weiwa sunt sensibile [19]; BN4Kr (Bistrița, 2001) e descris ca rezistent [15]; portaltoii hipersensibili Docera 6 și Dospina 235 (Weihenstephan) sunt singurii care opresc virusul la punctul de altoire, dar sunt deocamdată în încercări internaționale pornite în 2013 [19] și nu apar în ofertele românești.

Nuc: de ce nu există nuc pitic

Nucul nu are portaltoi care să-l piticească. Se altoiește pe puiet de nuc comun (Juglans regia, „franc”), pe nuc negru (J. nigra) sau, în California, pe hibridul Paradox (J. hindsii × J. regia) și pe clonele lui Vlach, VX211, RX1 [24][25]. Toți sunt viguroși; diferențele sunt de ancorare și de rezistență la bolile de sol, nu de mărime.

Portaltoi Vigoare Distanță Pomi/ha Rod din anul Ancorare Sol / boli Observații
Juglans regia franc (sămânță) mare (referință) 8 × 8 m; 7 × 8 m [26] 156; 140–160 [26] 4–5 (1–2 kg/pom) [26]; nealtoit 10–12 ani [30] bună sensibil la Phytophthora pe soluri ude; nematozi singurul portaltoi din pepinierele românești; compatibil cu toate soiurile de J. regia; nu transmite blackline [24]
Paradox (sămânță, J. hindsii × J. regia) mai mare decât nucul negru [24] 8 × 8 m 156 4–5 foarte bună mai puțin sensibil la Phytophthora; „foarte sensibil la cancerul bacterian” [24][25] standard în California din anii 1950 [25]; nu există în pepinierele din România
Paradox clonal: Vlach, VX211, RX1 Vlach și VX211 viguroase; RX1 moderată [24][25] 8 × 8 m 156 4–5 bună RX1: rezistență moderat-ridicată la Phytophthora, cel mai puțin cancer bacterian [25]; VX211 tolerant la nematozi [24] toate sensibile la blackline (virus transmis prin polen, ucide punctul de altoire) [24]

Consecința practică: la nuc nu „câștigi” ani prin portaltoi, ci doar prin altoire în sine. Pomul altoit rodește din anul 4–5 [26], cel din sămânță la 10–12 ani [30], iar schema de 8 × 8 m rămâne aceeași indiferent de puiet. Oferta de „nuc pitic” sau „nuc columnar” nu are bază pomologică.

De la sistem la portaltoi: tabelul de decizie

Ordinea corectă e inversă față de cum se cumpără de obicei: întâi stabilești terenul (apă, sol, pantă, bani pentru spalier), apoi sistemul, apoi portaltoiul, abia la urmă soiul.

Specie Sistem Distanță Pomi/ha Portaltoi potrivit Condiții obligatorii
Măr superintensiv (fus subțire) 3–3,5 × 0,8–1,2 m 2.500–3.500 [4] M9 T337, Pajam 2, B9, G.41, G.11 [1][2] spalier, picurare, sol fertil, pom knip
Măr intensiv 4 × 2–3 m 833–1.250 [4][28] MM106, M26, G.935 [1][2] fără spalier la MM106; irigarea ajută, nu e obligatorie [1]
Măr clasic 5–7 × 4–5 m 333–500 [4] MM111, franc, pădureț [1][2] nimic; rod din anul 6–7 [1]
Păr superintensiv 3,3–3,5 × 0,9–2 m 1.500–2.850 [4] gutui C, Adams, Sydo [5] spalier, irigare; intermediar pentru Williams și Bosc [5]
Păr intensiv 3,5–4,5 × 2,5–3,5 m 800–1.150 [4] BA29, gutui A, OHF 87, Pyrodwarf [5][6] BA29 pe calcar și secetă [5]
Cireș superintensiv 3–3,8 × 0,8–1,6 m [14] 1.600–3.000 Gisela 3, Gisela 5 [7][14] spalier cu stâlpi metalici [11], picurare, plasă antiploaie dacă vinzi la retail
Cireș / vișin intensiv 3,5–4,5 × 1,5–2,5 m 900–1.900 [7][12][13] Gisela 6, Gisela 12, Krymsk 6 [7][8] drenaj; spalier doar la Gisela 6 în primii ani [7]
Cireș clasic / semiintensiv 5–7 × 3–5 m 300–650 Colt, MaxMa 14, mahaleb, Mazzard [7][8] mahaleb doar pe soluri ușoare, calcaroase, drenate [7][8]
Prun intensiv 4 × 2–2,5 m 1.000–1.250 Mirobolan dwarf, Oteșani 8, Pixy [15][16] irigare la Mirobolan dwarf [16]; fruct ușor mai mic la Pixy și Oteșani [15]
Prun clasic 5–6 × 3–4 m 417–650 Mirobolan 29C, St. Julien A, Wavit, Mirodad 1 [15][17] grupa Tuleu nu pe corcoduș [15][18]
Cais intensiv / clasic 4 × 3–4 m 625–833 [31] Mirobolan 29C, St. Julien A, Wavit [27] soluri drenate; Mirobolan 29C tolerează asfixia temporară [22]
Piersic / nectarin intensiv 5 × 3 m ~650 GF 677 [21][27] nu pe soluri ude [21]; pe calcar e singurul care merge [21]
Nuc clasic 8 × 8 m 156 [26] J. regia franc [24] nimic; rod din anul 4–5 [26]

Greșelile care se plătesc în anul 3–8

Greșeala Ce se întâmplă Când o vezi Ce faci în loc
M9 fără spalier și fără apă pomii se culcă sub rod, cresc 1,5 m și se opresc; rădăcina superficială nu rezistă la secetă [1][2] anul 2–3 MM106 sau M26 dacă nu poți iriga [1]; spalier înainte de plantare, nu după
MM106 pe sol care băltește putregaiul coletului (Phytophthora) omoară pomii în vetre [2] anul 3–6 M9 T337 pe bilon sau MM111 pe soluri drenate [2]; drenaj înainte de plantare
Tuleu gras pe Mirobolan pomul crește 2–4 ani, apoi se rupe sau se usucă de la punctul de altoire [15][18] anul 3–5 St. Julien A, Oteșani 8, Mirobolan dwarf [15][16]; întreabă clona
Williams direct pe gutui sudură slabă, pom pipernicit, rupere la vânt [5] anul 2–5 pom cu intermediar (Cure, Hardy) [5] sau OHF [6]
Mahaleb pe argilă sau cu apă freatică la 1 m asfixie radiculară, pomii mor în anii ploioși [7][8] anul 1–4 Colt, Gisela 6, Krymsk 6 pe soluri grele [7][8]
Gisela 5 cu soi foarte productiv, fără rărit și fără apă pom epuizat, fruct mic, calitate în scădere [7][8] anul 4–6 soiuri cu productivitate medie sau Gisela 6/12 [7][8]; irigare (circa 20 l/pom, până la 30 l/pom pe săptămână în caniculă, după un pepinierist) [11]
Krymsk 5/6 cu material necertificat hipersensibilitate la virusuri: gomoză, necroză, pom mort [8][9] anul 2–4 doar pomi cu pașaport fitosanitar și categorie certificată; verifică eticheta albastră
Cumperi „nuc pitic” nu există; pomul crește 10–12 m indiferent de ce scrie pe etichetă [24] anul 6–10 J. regia franc altoit, 8 × 8 m [26]

Cum citești eticheta și ce întrebi pepiniera

Pe eticheta pomului certificat trebuie să apară soiul, portaltoiul, categoria biologică, lotul și pașaportul fitosanitar; documentul însoțitor e certificatul de calitate (detalii la ghidul despre puieții certificați). Despre portaltoi întreabă trei lucruri. Clona exactă: „M9” nu spune dacă e T337, Pajam 2 sau EMLA, diferența e de ±10–15 % vigoare [1]; „mirobolan” nu spune dacă e din sămânță, 29C sau dwarf, diferența e dacă Tuleu rodește sau se rupe [15][16]. Statutul sanitar: la Krymsk, Gisela și la toate clonele vegetative, portaltoiul netestat viral e cel care aduce virusul în livadă [8][9]. Tipul de pom: pe M9 și Gisela 5 are sens pomul knip de 2 ani cu anticipate, pentru că piticul dă rod în anul 2–3 doar dacă vine cu ramuri gata formate; pe franc sau mahaleb, varga de 1 an ajunge, oricum aștepți 5–7 ani.