Cum alegi soiul pentru livada comercială
Soiul e ultima decizie, nu prima. Întâi stabilești terenul, apoi specia, apoi portaltoiul și sistemul de cultură, cum arată ghidul de înființare a livezii. Abia după aceea alegi soiul, iar el trebuie să răspundă la patru întrebări.
- Cine cumpără fructul? Depozitul, procesatorul, retailul sau piața locală cer soiuri diferite. La măr, soiul de iarnă se vinde din depozit până în primăvară; soiul de vară se vinde în câteva săptămâni.
- Când se coace? Epocile de coacere eșalonate îți împart culesul pe mai multe săptămâni, cu aceeași echipă.
- Ce boli are în zona ta? Rapănul la măr, focul bacterian la păr, Sharka la prun și înghețul de primăvară la cais sunt riscurile pe care soiul le poate reduce.
- Cine îl polenizează? Cele mai multe soiuri de măr, păr, cireș și alun nu leagă rod cu polenul propriu.
Vigoarea pomului o dă în primul rând portaltoiul; același soi pe M9 sau pe franc face pomi foarte diferiți. Detaliile sunt în ghidul despre portaltoi.
Ce înseamnă un soi „înscris”
În România, soiurile se înscriu în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură, publicat anual de ISTIS. Ediția 2026 a fost aprobată prin Ordinul MADR nr. 147/2026 [1]. Catalogul are trei informații utile pentru tine: menținătorul (instituția sau firma care păstrează soiul autentic), anul înregistrării și perioada de maturitate [1].
Pomii au două liste în Catalog:
- catalogul curent, cu soiurile înregistrate sau reînscrise;
- lista soiurilor și populațiilor locale menținute, unde stau multe soiuri vechi și clasice: la măr Golden Delicious (1971), Jonathan (1971), Idared (1979), Florina (1993) și Jonagold (2000); la păr Williams (1958) și Conference (1957); la prun Stanley (1957) și Tuleu gras (1971) [1].
Soiurile pomicole rămân în Catalog 30 de ani; reînscrierea se face pe câte 5 ani, iar după radiere materialul se mai poate comercializa 2 ani [1].
Soiurile străine moderne pot ajunge la tine și pe altă cale. Comisia Europeană întocmește registrul UE al soiurilor de pomi pe baza registrelor naționale, cu soiuri cu descriere oficială sau cu descriere oficial recunoscută [2]. Pe eticheta pomului certificat apar soiul și portaltoiul; ce verifici la cumpărare găsești în ghidul despre puieții certificați.
Și cătina are soiuri înscrise în Catalogul oficial, cu menținătorii lor; cum le alegi, cu plante femele și polenizatori, afli în ghidul despre cătina în exploatația pomicolă.
Măr
Soiurile de piață
Gala, Topaz, Golden Delicious, Jonagold și Elstar sunt, după o sinteză Agrobiznes din 2025 despre livezile ecologice, cele mai cultivate soiuri de măr din Europa [6]. Aceeași sinteză notează că, în afară de Topaz, toate sunt foarte sensibile la boli, mai ales la rapăn, iar Elstar dă recolte mari doar o dată la doi ani [6].
Rezistența la rapăn
Gena Vf e prezentă în cele mai multe soiuri moderne rezistente la boli [21]; sursa ei este Malus floribunda 821 [7]. Florina, înscrisă în Catalog din 1993, cu ICDP Pitești-Mărăcineni ca menținător, are rezistența Vf [1], [5].
Rezistența nu e garantată pe viață. În 1993, în Germania, rapănul a apărut pe Prima, un soi cu gena Vf; în 1994 în Anglia și în 2007 în America de Nord, ciuperca a infectat chiar M. floribunda 821 [7]. Livada cu soiuri rezistente o monitorizezi la fel ca pe celelalte; bolile pe simptome sunt în ghidul despre bolile și dăunătorii livezii.
SCDP Voinești a creat o serie de soiuri rezistente la rapăn, testate în sistem intensiv [4]. Cele de mai jos sunt în catalogul curent 2026 [1]:
| Soi | Înregistrat în Catalog | Maturitate | Păstrare | Masa fructului | Rapăn |
|---|---|---|---|---|---|
| Revidar | 2016 | 25–31 august | 30–35 de zile | 160 g | rezistent |
| Real | 2007 | 26–31 august | 25–30 de zile | 180 g | rezistent |
| Remar | 2008 | 1–10 septembrie | 40–50 de zile | 170 g | imun |
| Iris | 2005 | 15–20 septembrie | 70–75 de zile | 155 g | rezistent |
| Cezar | 2016 | 15–20 septembrie | 80–86 de zile | 190 g | rezistent |
| Inedit | 2009 | 25 septembrie – 1 octombrie | 145–150 de zile | 155 g | imun |
| Valery | 2016 | 25 septembrie – 1 octombrie | 145–150 de zile | 185 g | rezistent |
Anul vine din Catalogul 2026 [1]; maturitatea, păstrarea, masa fructului și comportarea la rapăn vin din lucrarea SCDP Voinești din 2020 [4]. La Iris, Real și Inedit, lucrarea notează și toleranță la făinare, iar Remar e rar atacat de făinare [4]. Tot de la Voinești sunt în Catalog Luca (2006), Dacian (2009), Brumar (2020), George (2024), Carpatin și Dâmbovițean (2025) [1].
ICDP Pitești-Mărăcineni a creat 11 soiuri de măr între 1984 și 2008, cu obiectivul rezistenței genetice la rapăn și făinare [3]. Dintre ele, în Catalogul 2026 a rămas doar Romus 3 (1984), pe lista soiurilor locale. În catalogul curent, ICDP e menținător pentru Rumina (2021), iar pe lista soiurilor locale și pentru soiuri clasice ca Florina, Golden Delicious, Idared și Jonagold [1]. SCDP Bistrița menține Auriu de Bistrița (1989), iar Fructex Bacău SRL soiul Rinarei (2020), cu maturitate la sfârșitul lui august [1].
Polenizarea la măr
Toate soiurile de măr au nevoie de polenul altui soi ca să lege rod comercial [8]. Ministerul Agriculturii din Ontario recomandă cel puțin 20–25 % pomi polenizatori în orice livadă și polenizatori care înfloresc în același timp cu soiul principal [8]. Merii ornamentali (Malus) se pot planta între pomi, pe rânduri separate sau pe margine [8].
Atenție la soiurile triploide: Jonagold, Mutsu (Crispin), Rhode Island Greening, Creston și Spigold au polen steril și nu polenizează niciun alt soi [8]. Dacă plantezi Jonagold, îi pui un polenizator, iar acelui polenizator îi trebuie, la rândul lui, un al doilea [8]. Pentru albine, aceeași sursă dă o familie puternică la 3–4 ha de livadă tânără și cel puțin 3 familii la hectar când pomii își ocupă spațiul [8].
Păr
Conference, Williams și Xenia sunt, după aceeași sinteză Agrobiznes, cele mai cultivate soiuri de păr în livezile ecologice din UE [6]. Ghidul de pomicultură al Universității Rutgers spune că toate soiurile de păr recomandate cer polenizare încrucișată și că Williams roșu nu polenizează Williams [10].
Focul bacterian e riscul principal la păr. Williams (Bartlett), Bosc, Comice și Anjou sunt sensibile la focul bacterian, după manualul PNW revizuit în 2023 [9]; Rutgers descrie Williams ca soi nerezistent, popular pe piața en-gros, pe care îl plantezi doar dacă poți ține boala sub control [10]. ICDP Pitești-Mărăcineni descrie soiurile sale de păr ca rezistente la psila și la focul bacterian [3].
Williams se altoiește pe gutui doar cu intermediar; incompatibilitățile sunt în ghidul despre portaltoi.
| Soi | Menținător | Înregistrat | Perioada de consum |
|---|---|---|---|
| Nicolas | SCDP Voinești | 2023 | august–septembrie |
| Pandora | ICDP Pitești-Mărăcineni | 2019 | septembrie–octombrie |
| Romcor | SCDP Voinești | 2009 | septembrie–octombrie |
| Tudor | SCDP Voinești | 2007 | octombrie–noiembrie |
| Monica | ICDP Pitești-Mărăcineni | 1994 | octombrie–decembrie |
| Minodora | ICDP Pitești-Mărăcineni | 2025 | octombrie–decembrie |
| Isadora | ICDP Pitești-Mărăcineni | 2012 | decembrie, decada a 3-a |
| Euras | SCDP Voinești | 1994 | martie–aprilie (mai) |
Toate datele din tabel sunt din Catalogul 2026 [1]. Euras se consumă cel mai târziu din listă, în martie–aprilie [1].
Prun
Sharka și soiurile rezistente
Virusul Sharka (Plum pox virus) nu se tratează în livadă, deci soiul contează. Programul de ameliorare de la Hohenheim (Germania) a lansat în 1999 Jojo, primul soi de prun cu rezistență totală la virus, prin hipersensibilitate [11]. Jojo a rămas liber de virus în livezi puternic infectate; Jofela, Joganta și Jolina au același tip de rezistență [11]. ICDP Pitești-Mărăcineni descrie soiurile sale de prun ca rezistente sau tolerante la virus și autofertile [3].
Polenizarea la prun
La prunul european, autofertilitatea variază mult. Un studiu maghiar împarte soiurile în patru grupe, după procentul de fructe legate cu polen propriu: autosterile (0 %), parțial autofertile (0,1–10 %), autofertile (10,1–20 %) și foarte autofertile (peste 20 %) [12]. Pentru soiurile autosterile și parțial autofertile, autorii recomandă trei soiuri asociate, cu înflorire suprapusă cel puțin 70 % și polenizatorul la cel mult 15–20 m; la cele autofertile ajung 50 % suprapunere și 30–40 m [12]. Čačanska najbolja și Stanley nu se polenizează reciproc [12].
| Soi | Menținător | Înregistrat | Maturitate |
|---|---|---|---|
| Tita | SCDP Vâlcea | 1991 | iulie, decada 3 – august, decada 1 |
| Iulia | SCDP Bistrița | 2002 | august, decadele 1–2 |
| Romanța | ICDP Pitești-Mărăcineni | 2012 | august, decada 2 |
| Alutus | SCDP Vâlcea | 2010 | august, decada 2 |
| Topval | SCDP Vâlcea | 2011 | august, decada 2 |
| Andreea | SCDP Vâlcea | 2000 | august, decadele 2–3 |
| Milenium | ICDP Pitești-Mărăcineni | 2022 | august, decadele 2–3 |
| Agent | ICDP Pitești-Mărăcineni | 2004 | august, decada 3 |
| Celia | SCDP Vâlcea | 2019 | august, decada 3 – septembrie, decada 1 |
| Zandra | SCDP Bistrița | 2025 | septembrie |
| Stanley (lista locală) | ICDP Pitești-Mărăcineni | 1957 | august, decada 3 |
| Tuleu gras (lista locală) | ICDP Pitești-Mărăcineni | 1971 | august, decada 3 |
| Anna Späth (lista locală) | ICDP Pitești-Mărăcineni | 1971 | septembrie, decadele 1–2 |
Datele sunt din Catalogul 2026 [1]; la soiurile SCDP Vâlcea, Catalogul trece ca menținător „Universitatea din Craiova, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Vâlcea”, pentru că stațiunea face parte din universitate din 2009 [1], [16]. Tuleu gras și soiurile din grupa lui nu merg pe Mirobolan; portaltoii potriviți sunt în ghidul despre portaltoi.
Cireș și vișin
Grupele de incompatibilitate la cireș
Cireșul are grupe de incompatibilitate: soiurile din același grup nu se polenizează între ele. Diagrama Universității de Stat din Oregon (revizuită în 2024) pune soiurile pe grupe și pe cinci perioade de înflorire [13]:
| Soi | Grup | Perioada de înflorire |
|---|---|---|
| Burlat | XVI | II |
| Van | II | III |
| Summit | I | IV |
| Kordia | VI | IV |
| Regina | II | V |
| Lapins, Sweetheart | autofertile | II |
| Stella | autofertil | III |
Van și Regina sunt amândouă în grupul II, deci nu se pot poleniza unul pe altul [13]. Soiurile autofertile funcționează ca donori universali de polen; celelalte au nevoie de un polenizator compatibil care înflorește în aceeași perioadă [13]. Perioadele sunt relative și se pot decala de la o zonă la alta [13]. Stella și Van sunt și pe lista soiurilor locale din Catalogul românesc, cu SCDP Iași ca menținător [1].
Soiurile românești de cireș
SCDP Iași are cel mai mare număr de soiuri de cireș înscrise: stațiunea anunță 24 de soiuri de cireș create [14], iar în catalogul curent 2026 apare ca menținător la 26 dintre cele 31 de soiuri de cireș [1].
| Soi | Menținător | Înregistrat | Maturitate (Catalog) | Masa fructului |
|---|---|---|---|---|
| Golia | SCDP Iași | 2001 | iunie, decadele 1–2 | 8–9 g, pom de vigoare mică |
| Cătălina | SCDP Iași | 2001 | iunie, decadele 1–2 | 6,8–7,8 g |
| Iașirom | SCDP Iași | 2006 | iunie, decada 2 | 7,7–8,1 g |
| Ștefan | SCDP Iași | 2006 | iunie, decada 2 | 7,7–8,1 g |
| Radu | SCDP Iași | 2007 | iunie, decada 2 | 6,6 g; 11–13 t/ha |
| Bucium | SCDP Iași | 2006 | iunie, decadele 2–3 | 8–8,5 g |
| Special | ICDP Pitești-Mărăcineni | 2012 | iunie, decadele 2–3 | – |
| Daria | ICDP Pitești-Mărăcineni | 1993 | iulie, decadele 1–2 | – |
| George | SCDP Iași | 2007 | iulie, decada 3 | 6,7–7,8 g |
Anul și maturitatea vin din Catalogul 2026 [1], masa fructului și producția din fișele SCDP Iași [14]. SCDP Iași descrie George ca cel mai târziu soi de cireș [14]. Pentru soiurile sale de cireș, ICDP Pitești-Mărăcineni anunță un calibru al fructului de peste 30 mm [3]. SCDP Bistrița menține Roșii de Bistrița (1978) și Rubin (1980) [1].
Vișinul
Catalogul curent 2026 are două soiuri de vișin: Botoșani (SCDP Iași, 1994) și Rival (ICDP Pitești-Mărăcineni, 2004) [1]. Pe lista soiurilor locale sunt 12, între care Schattenmorelle, Crișana 2, Mocănești 16, Țarina, Pitic și Timpuriu de Osoi [1]. SCDP Iași descrie Pitic ca autofertil și foarte târziu, cu coacere la sfârșitul lui iulie – începutul lui august, iar Timpuriu de Osoi ca parțial autofertil, copt în prima decadă a lui iunie [14].
Cais, piersic și nectarin
Caisul: înflorirea contează cât coacerea
Caisul înflorește devreme, iar înghețurile de primăvară îi iau recolta în multe zone. De aceea, la cais citești întâi data înfloririi. SCDP Constanța, care menține cele mai multe soiuri de cais din Catalog, publică pentru fiecare soi înflorirea și autofertilitatea [15]:
| Soi | Înregistrat | Înflorire | Coacere | Masa fructului | Autofertil |
|---|---|---|---|---|---|
| Auraș | 2003 | foarte târzie | 17–30 iunie | 44–48 g | da |
| Tudor | 1993 | timpurie | 20 iunie – 10 iulie | 35–50 g | nu, cere polenizatori |
| Amiral | 2004 | târzie | 26 iunie – 5 iulie | 69–94 g | da |
| Mamaia | 1975 | mijlocie spre târzie | 20–30 iulie | 45–60 g | da |
| Augustin | 2004 | mijlocie | 27 iulie – 15 august | 45–57,5 g | da |
Catalogul 2026 mai are în lista curentă soiurile Olimp, Sirena și Sulmona (SCDP Constanța), Comandor, Excelsior și Favorit (SCDP Băneasa, București), cu maturitate între sfârșitul lui iulie și sfârșitul lui august, precum și Bucovina, Bucur și Ilinca (USAMV București, 2016) [1]. Pe lista soiurilor locale sunt Litoral, Sulina, Callatis și Cea mai bună de Ungaria [1].
Piersicul și nectarinul
SCDP Constanța descrie piersicul Raluca (2001) ca autofertil, cu pom rezistent la ger, coacere în iulie și fructe de 100–110 g, iar Iustin ca rezistent la ger și la brumele de revenire, cu coacere în a doua jumătate a lui august [15]. Mimi are fructe de 150–180 g și pom rezistent la ger [15]. La nectarin, Costin (2002) se coace în ultima decadă a lui iunie și nu cere polenizatori, iar Liana, Marina și Valerica sunt autofertile [15].
| Soi | Specie | Înregistrat | Maturitate (Catalog) |
|---|---|---|---|
| Costin | nectarin | 2002 | iunie, decada 3 |
| Springcrest | piersic | 1987 | iunie, decada 3 – iulie, decada 1 |
| Raluca | piersic | 2001 | iulie, decadele 1–2 |
| Redhaven | piersic | 1964 | iulie, decadele 2–3 |
| Liana | nectarin | 2008 | iulie, decada 3 |
| Minodora | piersic | 2013 | august, decada 1 |
| Valerica | nectarin | 2003 | august, decadele 1–2 |
| Iustin | piersic | 2013 | august, decada 2 |
| Mimi | piersic | 2013 | august, decada 3 |
Toate sunt menținute de SCDP Constanța, după Catalogul 2026 [1].
Nuc și alun
Nucul: rod lateral sau terminal, pornire în vegetație
La nuc, două însușiri decid soiul: unde rodește (pe mugurii laterali sau doar pe cei terminali) și când pornește în vegetație, pentru că pornirea târzie ferește florile de înghețurile de primăvară. În California, Chandler rodește lateral, cu producție mare, și înfrunzește cu circa trei săptămâni înaintea lui Franquette; Franquette rodește terminal, înfrunzește cel mai târziu din grupă și se folosește mai ales ca polenizator pentru Chandler, alături de Fernette [17]. Datele sunt din California și se decalează în climatul tău, dar ordinea dintre soiuri rămâne utilă [17].
| Soi | Menținător | Înregistrat | Maturitate (Catalog) | Ce mai știi |
|---|---|---|---|---|
| Valrex | SCDP Vâlcea | 1999 | septembrie, decada 1 | – |
| Valcor | SCDP Vâlcea | 1999 | septembrie, decadele 1–2 | – |
| Valstar | SCDP Vâlcea | 2010 | septembrie, decada 2 | – |
| Unival | SCDP Vâlcea | 2010 | septembrie, decada 2 | – |
| Miroslava | SCDP Iași | 1994 | septembrie, decadele 2–3 | nucă de 14,2 g, miez 52,6 % |
| Anica | SCDP Iași | 1999 | septembrie, decadele 2–3 | nucă de 14 g, miez 57 %; rod din anii 5–6 |
| Timval | SCDP Vâlcea | 2010 | septembrie, decada 3 | – |
| Valcris | SCDP Vâlcea | 2010 | septembrie, decada 3 | – |
Anul și maturitatea vin din Catalogul 2026 [1], masa nucii și procentul de miez din fișele SCDP Iași [14]. Între 1999 și 2010, SCDP Vâlcea a obținut la nuc soiurile Valcor, Valrex, Valmit, Valstar, Valcris, Timval și Unival, plus portaltoiul Portval [16]. Pe lista soiurilor locale sunt Jupânești (ICDP, 1984), Geoagiu 65 și Sibișel 44 (SCDP Geoagiu, 1979) [1].
Alunul: trei polenizatori, nu unul
Alunul nu leagă rod cu polenul propriu și se polenizează prin vânt, deci are nevoie de un soi polenizator compatibil [18]. Universitatea de Stat din Oregon recomandă trei soiuri polenizatoare, timpuriu, mijlociu și târziu, care să acopere toată perioada în care florile femele sunt receptive [18]. Schema standard pune un polenizator la fiecare al treilea pom, pe fiecare al treilea rând, adică circa 11 % din pomi la distanța clasică de 6 × 6 m (20 × 20 picioare) [18]. Unele date arată că legarea scade când polenizatorul e la peste 15 m [18].
În Catalogul 2026, SCDP Vâlcea menține alunii Vâlcea 22 (1980), Cozia (1987), Romantela și Romnut (2016), iar cooperativa Transilvania Agricultura a înscris în 2026 cinci soiuri noi: Astra, Briza, Gloria, Mitica și Selena [1]. Tonda delle Langhe e pe lista soiurilor locale [1].
Soiurile club și soiurile protejate
Un soi nou poate fi protejat. Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante (CPVO) acordă protecția în UE pentru 25 de ani, iar la pomi, viță de vie și cartof până la 30 de ani [19]. Pe durata protecției, înmulțirea soiului, oferirea spre vânzare și vânzarea materialului de înmulțire cer autorizarea titularului (Regulamentul (CE) nr. 2100/94, art. 13 alin. (2)) [22].
Soiurile club merg mai departe. Pink Lady, Opal, Jazz, Envy, Kanzi și Cosmic Crisp sunt soiuri administrate de un grup care alege cultivatorii după experiență și după locul livezii [20]. Cultivatorul nu cumpără pur și simplu pomii, ci intră într-un aranjament asemănător unei închirieri, iar fructul se vinde sub marca soiului doar dacă respectă standardele minime fixate de grup [20]. Scopul e să țină oferta aproape de cerere și prețul sus [20].
Pentru tine, asta înseamnă două lucruri:
- un soi club îl plantezi doar după ce ai contractul cu administratorul lui;
- pomii dintr-un soi club oferiți fără licență nu-ți dau dreptul să vinzi fructul sub marcă.
Cum îți faci lista de soiuri
- Pornești de la cumpărător: ce soiuri și ce calibru cere, în ce lună.
- Alegi 2–4 soiuri care se coc eșalonat, ca să-ți împarți culesul; lunile de maturitate sunt în tabelele de mai sus și în Catalog [1].
- Verifici polenizarea: soiuri compatibile, care înfloresc împreună [8], [12], [13], [18].
- Pui boala principală a zonei pe primul loc: rapănul la măr, focul bacterian la păr, Sharka la prun, înghețul la cais.
- Verifici că soiul e înscris în Catalogul oficial sau în registrul UE [1], [2]. Dacă soiul e protejat, ceri pepinierei dovada licenței de înmulțire; dacă e soi club, închei tu contractul cu administratorul lui [20].
Cum culegi și cât păstrezi fiecare soi afli în ghidul despre recoltare și depozitare.
